Temele cursuluiModulul 2 din 8 · 3 min
Pericolele din alimente și bolile transmise prin alimente
Cele patru tipuri de pericol
| Tip | Exemple |
|---|---|
| Biologic | Bacterii (Salmonella, Listeria, E. coli, Campylobacter, Staphylococcus aureus, Clostridium), virusuri (norovirus, virusul hepatitei A), paraziți (anisakis) și mucegaiuri. |
| Chimic | Resturi de produse de curățenie, pesticide, ulei de prăjit degradat, metale, toxine naturale (histamina din peștele păstrat necorespunzător). |
| Fizic | Cioburi de sticlă, bucăți de metal, plastic, oase, fire de păr, bijuterii, așchii. |
| Alergeni | Substanțe care provoacă reacții grave la persoanele alergice (vezi modulul despre alergeni). |
Contaminare și înmulțire
Un aliment contaminat conține un pericol. De multe ori nu își schimbă mirosul, gustul sau aspectul: nu te poți baza pe simțuri.
Bacteriile se înmulțesc foarte repede când au:
- Hrană: mai ales alimentele bogate în proteine și umezeală (carne, pește, ouă, lactate, orez și paste fierte, sosuri, creme).
- Umezeală.
- Temperatură călduță: cresc mai ales între aproximativ 5 °C și 60 °C («zona de pericol»). La temperatura corpului (37 °C) o bacterie se poate dubla la fiecare 20 de minute.
- Timp: cu cât stă mai mult un aliment în zona de pericol, cu atât riscul e mai mare.
Reține: frigul încetinește majoritatea bacteriilor, dar nu le omoară (Listeria chiar crește încet în frigider). Căldura suficientă le omoară. De aceea alimentele trebuie ținute cu adevărat reci sau cu adevărat calde, și cât mai puțin timp la temperatura camerei.
Cei mai frecvenți microbi
- Salmonella: ou crud sau insuficient gătit, păsări, carne. Provoacă febră, diaree și vărsături.
- Listeria monocytogenes: brânzeturi din lapte crud, mezeluri, pește afumat, preparate gata de consum păstrate mult timp la rece. Foarte periculoasă pentru femeile însărcinate.
- E. coli producătoare de toxină Shiga: carne tocată insuficient gătită, legume crude prost spălate.
- Campylobacter: carne de pasăre crudă sau insuficient gătită.
- Staphylococcus aureus: trăiește în nasul, gâtul și rănile oamenilor; ajunge în aliment prin mâini, tuse și strănut. Toxina lui nu se distruge la reîncălzire.
- Clostridium perfringens: cantități mari de mâncare gătită (tocănițe, sosuri) care se răcesc încet.
- Bacillus cereus: orez și paste fierte lăsate la temperatura camerei.
- Norovirus și hepatita A: trec de la persoanele bolnave la alimente prin mâini prost spălate; și moluștele pot fi o sursă.
- Anisakis: larvă de parazit din peștele de mare și din cefalopode. Se elimină prin congelare sau prin gătire completă (vezi modulul despre temperaturi).
Surse de contaminare
- Oamenii: mâini, păr, tuse, strănut, răni, haine murdare.
- Alimentele crude: carne, pui, ouă, pește, pământul de pe legume.
- Suprafețe, ustensile și echipamente curățate necorespunzător.
- Dăunători: insecte, rozătoare și păsări.
- Apa nepotabilă și gheața făcută din ea.
- Deșeurile.
Toxiinfecția alimentară
O toxiinfecție alimentară este o boală provocată de consumul unui aliment contaminat. Se numește focar (brote) când afectează două sau mai multe persoane care au mâncat același lucru. Cele mai frecvente simptome sunt diareea, vărsăturile, durerea de burtă și febra. Pot apărea de la o oră până la câteva zile mai târziu.
Verifică ce ai învățat
Trei întrebări din acest modul. Nu se pun la socoteală: sunt doar pentru exercițiu.
Ce bacterie se asociază mai ales cu oul crud și cu păsările?
Bine!Nu e acesta. Salmonella se asociază mai ales cu ouă, păsări și carne.
Ce este un focar de toxiinfecție alimentară?
Bine!Nu e acesta. Un focar afectează două sau mai multe persoane cu o origine alimentară comună.
Care dintre acestea este un pericol chimic?
Bine!Nu e acesta. Produsele de curățenie, pesticidele sau uleiul foarte degradat sunt pericole chimice.